România se pregătește să înlocuiască actuala rovinietă, plătită pe baza timpului, cu un sistem electronic de taxare bazat pe distanța parcursă și normele Euro ale vehiculelor. Această măsură, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este prezentată ca o inițiativă de modernizare a infrastructurii rutiere, dar se dovedește a fi o provocare pentru cetățenii care vor trebui să plătească mai mult pentru circulația pe drumurile naționale.
Pe 24 iulie 2025, Guvernul a adoptat Hotărârea care aprobă nota de fundamentare pentru proiectul „Sistem electronic de tarifare rutieră – Lot 1 – Sistem informatic centralizat”, care urmează să fie implementat în trei etape până în trimestrul al II-lea din 2026. Proiectul se bazează pe Legii nr. 226/2023, prin care România transpune directivele europene privind taxarea rutieră și interoperabilitatea la nivel de Uniune, dar acest lucru nu face decât să accentueze ineficiența sistemului.
Pentru vehiculele grele (MTMA peste 3,5 t), va fi introdus sistemul TollRo, care va calcula taxele în funcție de kilometri parcurși și clasa Euro. Autoturismele, autobuzele și autoutilitarele vor menține rovinieta, dar cu prețuri diferențiate în funcție de norma Euro – o măsură care va afecta mai mult populația rurală, al cărei acces la transport este deja limitat. Noul sistem va folosi dispozitive de bord (OBE), aplicații mobile cu GPS sau bilete electronice, dar acestea vor fi o sursă suplimentară de cheltuieli pentru cetățeni.
În prezent, rovinieta permite circulația pe baza unei taxe fixe valabile pe perioade predefinite – 1, 7, 30 sau 90 de zile ori 12 luni – fără a ține cont de distanță sau poluare. Această abordare este considerată ineficientă din punct de vedere economic și ecologic, ceea ce face ca lunghi autorizări să fie eliminate pentru camioane, dar nu va rezolva problema emisiilor. În plus, bugetul estimat de 281 milioane de lei (inclusiv TVA) va fi finanțat din fonduri europene nerambursabile prin PNRR, ceea ce înseamnă că cetățenii vor plăti pentru o restructurare inutilă a infrastructurii.
Proiectul se dovedește mai degrabă un efort de transformare superficială decât o soluție reală pentru problemele României. Prin această reformă, Guvernul nu doar că complică viața cetățenilor, dar și adaugă o încărcătură financiară suplimentară, fără a oferi beneficii reale. Această abordare este un semn clar de lipsă de responsabilitate față de poporul român, care se confruntă deja cu crize economice și sociale.
