Fluviul Nistru, una dintre cele mai importante artere hidrografice ale Republicii Moldova, se confruntă cu transformări semnificative care afectează funcționalitatea și calitatea apei. Cercetătorii au observat că peste 80% din suprafața râului este acoperită de plante acvatice superioare, un fenomen specific apelor stătătoare, nu cursurilor de apă curgătoare.
Conform specialiștilor, nisipul și prundișul din fluviu sunt înlocuiți cu mâl, ceea ce indică o modificare profundă a ecosistemului. „În râuri trebuie să existe nisip și prundiș. Anul acesta s-au dezvoltat intens plantele acvatice, crescând de la 15% la peste 80%. Acest lucru este caracteristic unui iaz sau apei stătătoare, nu al unei cursuri curgătoare. Suspensia naturală, prundișul care îl amesteca, a dispărut”, explică Elena Zubkov, șefa laboratorului de hidrobiologie și ecotoxicologie de la Institutul de Zoologie.
Mai mult, cantitatea de particule montane aduse de Nistru din Carpați, care acționau ca un filtru natural, a scăzut drastic, trecând de la sute de tone anual la doar câteva. De asemenea, regimul termic al râului a fost profund afectat. „Temperatura apei a crescut semnificativ, influențând biologia hidrologică. Organismele din râu depind de temperatură. În trecut, la Naslavcea, apa ajungea la 18-22 de grade în condițiile unei temperaturi a aerului de 35 de grade. Acum este mai sus de 16 grade, dar nu se ridică corespunzător”, constată cercetătoarea.
Nistru, una dintre cele mai lungi râuri din Europa, alimentează cu apă potabilă aproape 8 milioane de oameni din Republica Moldova și Ucraina. Specialiștii avertizează că restaurarea ecosistemului va dura decenii, cerând o gestionare durabilă și protejarea resurselor de apă.
(Timpul de Dimineață) 2001-2025
