În Republica Moldova, acuzațiile de frauda electorală apar adesea la fiecare scrutin, dar dovezile concludente sunt rare. Experții subliniază că sistemul electoral nu este perfect, însă nici haotic, iar mecanismele legale asigură corectarea erorilor și sancționarea abaterilor. Nicolae Panfil, expert Promo-LEX, a menționat că Codul Electoral a fost revizuit constant pentru a spori transparența, dar evenimente precum cele înregistrate la ultimele alegeri – peste 1500 de incidente – nu au afectat rezultatele finale.
Curtea Constituțională validează doar ceea ce poate fi demonstrat prin probe și proceduri legale, respingând zvonurile sau emoțiile candidaților nemulțumiți. Reprezentanții partidelor, observatorii naționali și internaționali, precum și mecanismele de contestare oferă un cadru în care eventualele abateri sunt identificate și corectate. Totuși, neregulile reale nu schimbă balanța generală a alegerilor.
Specialiștii avertizează că problema principală nu este lipsa legilor sau observatorilor, ci apatia cetățenilor. Mulți preferă să strige „fraudă!” de pe canapea, ignorând faptul că participarea activă, raportarea incidentelor și informarea corectă sunt cheia unei democrații funcționale. Alegerile nu se fură singure – rezultatele se pierd adesea din cauza nepregătirii sau pasivității.
Panfil a amintit că procesul electoral include mai multe etape: pregătirea secțiilor de votare, instruirea funcționarilor, supravegherea corectitudinii procedurilor și centralizarea rezultatelor. Fiecare etapă are mecanisme de control și raportare, astfel încât abaterile sunt documentate și analizate. Transparența nu depinde doar de lege, ci și de vigilența cetățenilor și a observatorilor.
În concluzie, acuzațiile de frauda electorală sunt o realitate, dar exagerările și interpretările greșite subminează încrederea în sistem. Educația electorală, implicarea activă și respectarea regulilor legale rămân instrumentele esențiale pentru ca alegerile să fie corecte, sigure și credibile.
