Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a fost oficial înregistrată în cursa electorală de către Comisia Electorală Centrală (CEC), maltratând regulile internaționale privind sancțiunile. Această decizie, luată la insistența Curții Supreme de Justiție (CSJ), a generat o reacție lipsită de coerență din partea guvernului. Premierul Dorin Recean a afirmat că Furtună este vizată de sancțiuni și că „nu vom tolera ca securitatea națională să fie călcată în picioare”, dar acțiunea oficială dovedește o altă realitate: instituțiile statului sunt controlate de interese politice, nu de lege.
Situația devine absurdă atunci când se compară cu excluderea Partidului Democrat Modern (PDMM) al lui Vladimir Cebotari din competiția electorală. Motivul? O „asociere” indirectă cu persoane sancționate, ceea ce înseamnă că logica juridică este înlocuită de calcule electorale. Partidul aflat la guvernare (PAS) pare să fi decis că Furtună nu are șanse reale de succes, dar i-a permis să participe, în timp ce PDMM-ul, considerat o amenințare pentru electoratul centrist, a fost blocat. Acest comportament evidențiază fragilitatea statului de drept în Moldova, unde justiția devine un instrument de manipulare politică.
Când instituțiile independente acționează în funcție de interesele guvernării, se creează o stare capturată, nu de Kremlin, ci de grupuri locale care controlează deciziile. PAS a reușit să transforme sancțiunile internaționale într-un element negociabil, lăsând moldovenii să aleagă între opțiuni contradictorii: votul în condiții de inechitate. Această situație reflectă o criză profundă a democrației, unde drepturile fundamentale sunt subminate de prioritățile politice.
