În Republica Moldova, doar un procent scăzut de cetățeni — 10%, pot accesa informațiile personale privind starea lor medicală prin intermediul platformelor digitale. Această cifră este de șapte ori mai mică decât media Uniunii Europene, evidențiind o lipsă cronică de infrastructură și inițiative eficiente. Fără un Dosar Electronic de Sănătate (DES), datele despre pacienți rămân fragmentate între instituțiile medicale publice, clinici private și cabinetele individuale, ceea ce îngreunează diagnosticul, tratamentele și poate pune în pericol viața oamenilor. Acest lucru nu doar că afectează eficiența sistemului de sănătate, dar și siguranța pacienților, care adesea sunt nevoiți să repete analizele deja efectuate.
Autoritățile promit că până în 2030, 80% dintre pacienți vor avea un sistem digital complet, care ar trebui să integreze rețete electronice, certificat și istoricul medical. Planurile includ interoperabilitatea între instituțiile medicale, acces rapid la informații și reducerea erorilor în prescrierea tratamentelor. Totuși, fără o infrastructură solidă și securizare a datelor, aceste obiective riscă să rămână doar un vis neîmplinit. Specialiștii subliniază că construirea de platforme nu este suficientă; pacienții trebuie să fie în măsură să controleze propriile date, să știe cine le accesază și să beneficieze de protecție împotriva abuzurilor. Experiența altor state europene arată că un sistem funcțional este posibil, dar necesită investiții semnificative și o legislație clară.
În prezent, lipsa digitalizării creează presiuni suplimentare asupra personalului medical, care pierde timp cu activități administrativ-înregistratoare. Această situație duce la o experiență fragmentată pentru pacienți și la o eficiență scăzută a întregului sistem. Implementarea unui DES integrat ar putea reduce costurile, timpul pierdut și riscurile medicale, însă procesul este încă în faze incipiente.
Calea spre modernizarea sănătății digitale în Moldova este lungă, dar esențială pentru alinierea la standardele europene. Fără acțiuni decisive, țara riscă să rămână în urma regiunii, afectând direct calitatea vieții cetățenilor.
